by “Sunt lenesi si imprevizibili”, “O natie relaxata ca asta nu am vazut”, “Prea maniaci cu munca, nu au viata personala” sau “Sunt prea individualisti”. De cate ori nu ati auzit aceste stampile puse pe o intreaga natie care numara zeci sau sute de milioane plecand de la o interactiune cu un reprezentant al ei sau cel mult cu cateva zeci. Cat adevar si cata prejudecata exista aici?
Conform lui Geert Hofstede, ceva-ceva adevar exista. Un Jung al psihologiei sociale, Geert Hofstede este autorul unei teorii a culturii organizationale, teorie aflata la limita tatonarii antropologiei traditionale si a psihologiei sociale si care spune ca specificul national joaca un rol foarte important in cultura organizationala. Mai mult, Hofstede spune ca o cultura nationala se schimba greu, acest lucru intamplandu-se pe parcursul a zeci de ani sau pe parcursul a mai multor generatii nu numai din cauza mentalitatilor ci si din cauza ca o cultura nationala se cristalizeaza in toate institutiile pe care membrii societatii le-au construit impreuna: de la modelul familal la sistemul educational si de la sistemul religios la forma de guvernamant. Teoria publicata prima oara in 1973 spune ca o cultura nationala este definita de 6 dimensiuni*:
- Power Distance – aceasta dimensiune spune in ce masura societatea accepta faptul ca Puterea in institutii si organizatii este distribuita inechitabil. Tarile cu un scor mic (sub 40) tind spre descentralizare iar managerii sunt accesibili si se bazeaza pe experienta membrilor de echipa si pe commitmentul lor, mai putin pe control si o societate civila bine dezvoltata. Un scor mare (peste 60) inseamna o centralizare puternica, sefi inaccesibili si un simt civic slab reprezentat.
- Individualism/Collectivism – se refera la masura in care membrii societii sunt inclinati in avea grija de ei si de familiile lor (scor mare, exemplu: peste 60) versus masura in care se asteapta ca un grup, o organizatie sau statul sa aiba grija de ei (scor mic, sub 40).
- Masculinity/Feminity – acest factor descrie masura in care societatea este inclinata spre competitivitate, tranzactii si achizitia de bunuri (masculinity, scor peste 60) sau dimpotriva spre construirea de relatii, spre calitatea vietii si grija fata de ceilalti (feminity, scor sub 40).
- Uncertainty Avoidance – masura in care membrii societatii se simt amenintati de incertitudine si importanta pe care o dau unui loc de munca sigur si a unei cariere long-term, ceea ce implica si disponibilitatea lor in a face eforturi sa pastreze locul de munca (scor mare, peste 60)
- Pragmatism/Normative – o dimensiune care descrie masura in care majoritatea membrilor societatii nu simt nevoia sa isi explice toate lucrurile care se intampla, convinsi fiind ca este imposibil sa intelegi pe deplin complexitatea vietii, cu o gandire pe termen lung si perseverenti in atimgerea rezultatelor (scor mare, peste 60) versus masura in care cauta sa gaseasca explicatii la tot ce se intampla in jurul lor (scor mic, sub 40).
- Indulgence/Restraint – masura in care majoritatea membrilor societatii incearca (restraint)) sau nu (indulgent) sa-si controleze dorintele si impulsurile. Un scor mic aici inseamna o tendinta spre cinism si pesimism, un scor mare inseamna o tendinta spre a trai clipa, spre a se distra si spre optimism.
Modelul a fost dezvoltat in mai multe etape avand la baza atat cercetari teoretice cat si date statistice rezultate din aplicarea unui chestionar in 93 de tari, iar scorurile celor 6 dimensiuni au fost calculate pe baza raspunsurilor si prin analiza comparativa a rezultatelor obtinute in urma chestionarelor (mai multe detalii aici). Asadar, folosind o scala intre 0 si 100, un scor exista numai prin comparatie cu celelalte scoruri, cu alte cuvinte o cultura nationala exista numai prin comparatie cu celelalte culturi nationale.
Unde este Romania?
- Power Distance – Scorul mare (90) pe aceasta dimensiune arata ca societatea romaneasca este inclinata spre centralizare si ca inechitatile sunt acceptate de cei mai multi dintre membrii societatii, de unde si o societate civila si un simt civic slab reprezentate. Majoritatea asteapta sa li se spuna ce sa faca iar seful/managerul ideal este perceput ca un autocrat popular si binevoitor.
- Individualism/Collectivism – scorul obtinut la acasta dimensiune arata ca majoritatea membrilor societatii romanesti se asteapta ca un grup, familia, o organizatie sau statul sa aiba grija de ei. Regulile nescrise ale grupului sunt mai importante decat legile si normele societatii. Angajarea si promovarea tin cont intr-o masura mai mare decat in alte societati de gradul de afiliere la grup “aratat” de angajat. Mai multa emotie (atat pozitiva cat si negativa) implicata in relatiile profesionale.
- Masculinity/Feminity – Un scor echilibrat (42) cu o usoara tendinta spre construirea de relatii si spre calitatea vietii. Majoritatea muncesc sa isi procure banii necesari pentru a-si indeplini “adevaratele visuri” si in speranta imbunatatirii calitatii vietii, nu ca sa fie primii sau de dragul muncii. Societatea romaneasca nu are gradul de competitivitate al societatii japoneze (95) si nici al societatii americane (66) dar nici relaxarea suedeza (5).
- Uncertainty Avoidance – Un scor mare (90) care denota o preferinta puternica a majoritatii membrilor societatii de a evita incertitudinile. Acest lucru se reflecta in preferinta pentru joburi sigure, intr-o nevoie emotionala nu neaparat logica pentru reguli si proceduri (chiar daca de cele mai multe ori acestea nu functioneaza) si in conservatorism. Exista un impuls interior puternic pentru majoritatea membrilor societatii romanesti de a cauta sa aiba tot timpul ceva de facut ca sa se mentina ocupati si de a munci din greu. Momentele de reflexivitate si de ragaz sunt vazute ca un drum spre depresie sau anxietate de la forme usoare la cazuri mai grave.
- Pragmatism/Normative – Un scor echilibrat (52) care ne situeaza la jumatatea distantei dintre societatea japoneza (88) puternic inclinata spre cercetare si o gandire pe termen lung (pe mai multe generatii) si cea venezueleana (16) normativa care este focusata pe rezultate imediate si mai putin inclinata spre viitor.
- Indulgence/Restraint – Scorul foarte mic (20) arata o inclinatie spre cinism si pesimism. Putin accent pe timpul liber, placerile vietii sau sport.
Batalia outsourcing-ului: Romania vs China vs India
Pe piata serviciilor de outsourcing in industria software, Romania concureaza printre altii si cu doi colosi: China si India. Daca din punct de vedere logistic avantajele si dezavantajele Romaniei in aceasta competitie sunt cunoscute (avantaje: membru UE si limba engleza, dezavantaje: aspectul numeric si in ultima vreme costurile cu forta de munca), din punct de vedere cultural acestea sunt mai putin vizibile.
Din punctul de vedere al dimensiunilor Power Distance si Individualism nu exista diferente majore intre cele trei. Prima dimensiune care pare ca lucreaza in defavoarea Romaniei este Masculinity, competitivitatea societatilor chineze si indiene fiind putin mai ridicata decat a societatii romanesti. Romania recupereaza insa la Uncertainty Avoidance, pentru ca scorul mult ridicat obtinut de Romania ii poate determina pe eventualii investitori sa gandeasca ca teama de incertitudini ii face pe romani sa fie mult mai stabili din punctul de vedere al locului de munca decat indienii si chinezii. Mai iese in evidenta scorul mare obtinut de China la Pragmatism, un scor care se inscrie in tendinta culturilor asiatice (vezi si Japonia mai jos) si care caracterizeaza o perseverenta in atingerea rezultatelor si o gandire pe termen lung.
O comparatie cu Olanda, Austria si Germania, top 3 investitori in Romania
Conform Ziarului Financiar, primele 3 tari care au adus cele mai multe investitii straine in Romania pana in anul 2012 inclusiv sunt in ordine: Olanda, Austria si Germania. Cat de mult au cantarit in costuri diferentele culturale nu stim, insa cu certitudine au jucat un rol important, uneori fiind luate in calcul, alteori fiind omise si ducand la esec, acest lucru reiesind si din mai multe interviuri pe care investitori din cele trei tari le-au acordat mediei din Romania.
Cel putin pe trei dimensiuni pare ca Romania face parte dintr-o lume total diferita: Power Distance, Individualism si Indulgence. Daca un scor mare la Power Distance poate fi vazut ca un avantaj de catre investitori, atitudinea de “asteptare” si de pesimisim care rezulta din scorurile mici de la Individualism si Indulgence pot fi niste dezavantaje costisitoare (nu numai pentru investitori). Scorul la Uncertainty Avoidance echilibreaza insa lucrurile, pentru ca teama de incertitudine face ca majoritatea membrilor societatii romanesti sa pune pret pe stabilitatea locului de munca si sa fie capabili sa munceasca din greu pentru a-l pastra.
28 de Tari si 6 Dimensiuni Culturale
Iata si o lista comparativa a 28 de tari pe cele 6 dimensiuni culturale ale modelului, lista care poate sta la baza multor analize care sa reliefeze mai mult decat competitivitatea japoneza si cinismul romanesc:
Nota: *Modelul a evoluat de-a lungul timpului de la 4 dimensiuni in 1973 (Power Distance, Individualism/Collectivism, Masculinity/Feminity, Uncertainty Avoidance) la 5 in 1991 (Long-Term Orientation a fost adaugata de Michael Harris Bond) si ajungandu-se la 6 in 2010 (Long-Term Orientation a fost inlocuita de alte doua dimensiuni: Pragmatism si Indulgence de catre Michael Minkov). Modelul se afla in continua dezvoltare si calibrare, o zona de imbunatatiri fiind fine-tuningul regional in cadrul unei natiuni (de exemplu diferentele culturale dintre regiuni precum Transilvania si Tara Romaneasca pentru Romania).
